How To

Arduino pentru începători: 6 greșeli frecvente pe care ar fi bine să le cunoști

~ robofan ~ Leave a comment

Plăcile Arduino și alte microcontrolere accesibile care există în prezent au schimbat electronica pentru totdeauna. Ceea ce a fost odată domeniul super geek, când aveai nevoie de cunoștințe vaste de electronică și matematică, este acum disponibil pentru toți.

Dar, ca orice început, chiar dacă în prezent este relativ simplu să înveți Arduino, poate fi provocator pentru persoanele fără cunoștințe minime de electronică. Pentru că vei întâmpina erori, unele dintre ele pot avea soluții simple, dar la altele îți pot lua zile în care să le rezolvi. 

Continue reading →

Vrei să-ți construiești propriul robot? Iată pașii pentru construirea unui robot simplu

5 proiecte Robo Cool pe care le poți face cu Arduino
~ robofan ~ Leave a comment

Roboții și lumea artificială există deja în lumea noastră. Poate că nu îi vedem astăzi, încă, în mod direct, dar ei deja lucrează cu și pentru noi. Roboții ne influențează deja prezentul, dar mai ales ne vor influența viitorul. Se „hrănesc” cu date și informații pe care noi le oferim și își vor avea locul pe internet, în birouri, în fabrici, în știință și divertisment, în spitale și chiar în școli. 

Inginerul din tine își dorește să construiască propriul robot? Ne-am propus să-ți dăm o mână de ajutor și să-ți oferim pașii pentru construirea unui robot simplu, un robot explorator, un fel de Curiosity, doar că nu pe Marte, ci în propria ta cameră. Poți face un robot complet din componente analogice sau poți cumpăra un kit de robotică de pornire. Companii precum Lego oferă truse prefabricate, destinate copiilor și profesorilor, care să-i ajute în procesul de învățare și predare, dar noi credem că cel mai bine vei învăța construind singur un robot adevărat.

Continue reading →

Cum verificăm acoperirea LoRaWAN TTN

~ robofunfan

Rețelele radio Long Range (LoRaWAN) permit dezvoltarea de rețele de senzori și de dispozitive IoT pe distanțe de ordinul kilometrilor cu un consum extrem de redus din puntul de vedere al dispozitivelor IoT. Rețelele publice LoRaWAN precum TTN permit utilizarea acestei tehnologii fără a avea grija infrastructurii (a sistemelor gateway ce fac legătura între rețeaua radio și Internet). Totuși, o problemă supărătoarea este dată de încercarea de a răspunde la întrebarea dacă locația unde dorim să poziționăm dispozitivul IoT propriu se află sau nu în acorperirea rețelei TTN (se află sau nu în aria de acoperire a unui gateway public TTN).

La prima vedere răspunsul la această întrebare se poate baza pe harta sistemelor gateway înregistrate pe platforma TTN de către utilizatori. În secțiunea COMMUNITIES a platformei selectăm zona sau orașul unde ne aflăm și putem vedea sistemele gateway din apropierea locului în care ne aflăm și aria aproximativă de acoperire (mai jos putem vedea acest lucru pentru municipiul București, jaloanele roșii indică sisteme gateway inactive):

2

Această metodă de evaluare a zonelor de acoperire nu oferă nici un fel de garanție. Aria de acoperire este estimată iar faptul că un gateway este activ nu semnifică altceva decât faptul că există legătură între acesta și platforma TTN (conexiune Internet) – un gateway activ poate foarte bine să aibă componenta LoRa inactivă. Un alt aspect ce poate conduce la o evaluare greșită este faptul că nu toți utilizatorii își fac publică locația dispozitivelor gateway sau, și mai problematic, introduc coordonate greșite.

O altă variantă de verificare este platforma TTN Mapper ce conține o hartă de acoperire a sistemelor gateway TTN bazată pe măsurători realizate de utilizatori. Această hartă este un mult mai bun punct de plecare în evaluarea unei locații în care puteți poziționa un sistem IoT LoRaWAN dar nici această metodă nu poate indica o acoperire provenită de la un gateway a căror coordonate au fost indicate greșit.

3

Cea mai bună soluție este să realizăm chiar noi măsurătoarea pentru locația dorită. Acest lucru se poate face utilizând un sistem emițător LoRa echipat cu un dispozitiv GPS (de exemplu o placă Seeeduino LoRaWAN with GPS, a se vedea și materialul „Using Seeeduino LoRaWAN with GPS and Loriot.io”) sau, și mai simplu, orice emițător LoRa și un telefon mobil Android.

Nu contează tipul emițătorului LoRa utilizat și nici natura mesajelor trimise către platforma TTN, contează doar ca emițătorul să fie înregistrat în cadrul platformei TTN. Se poate utiliza o placă Arduino Uno și un shield Dragino LoRa (a se vedea materialul „Cum să realizăm un sistem IoT LoRaWAN”) sau putem utiliza o placă LoPy LoRa (a se vedea materialul „LoRa meets ESP32”). Următorul pas, după punerea în funcțiune a nodului emițător TTN, este instalarea aplicației TTN Mapper pe telefonul mobil. La prima pornire a aplicației se va solicita asocierea cu nodul TTN utilizat. Această metodă pleacă de la premisa că nodul TTN și telefonul mobil pe care avem instalată aplicația TTN Mapper se află în aceiași locație. În cazul în care nodul TTN este mobil se poate evalua o zonă mai largă nu doar o locație anume. În momentul în care un pachet LoRa este primit de platforma TTN și provine de la nodul asociat aplicației, aplicația utilizează GPS-ul telefonului mobil pentru a indica platfomei TTN Mapper sistemele gateway ce au recepționat respectivul pachet, puterea semnalului pentru fiecare sistem gateway în parte și coordonatele punctului de unde a fost emis pachetul. Făcând un experiment bazat pe această metodă am obținut următoarele informații din aplicația TTN Mapper într-o locație din București (hartă de mai jos).

4

Experimentul a indicat că locația se află în acoperirea a două sisteme gateway TTN. Unul dintre ele se afla în imediata apropiere și era cunoscut dar cel de al doilea a reprezentat o surpriză fiind poziționat în Ciad.

5

Bineînțeles, este vorba de o eroare de introducere a coordonatelor de către proprietar (cel mai probabil o inversare a latitudinii și longitudinii). Chiar dacă distanța de comunicație în cazul LoRaWAN poate atinge zeci de kilometri nu ne putem aștepta la comunicații la mii de kilometri (e greu de crezut că LRX-BUX-76E5 Palatul telefoanelor se află în Ciad).

6

Astfel, putem vedea că un test de acoperire poate indica prezența unui sistem gateway în aria de acoperire a căruia ne aflăm și pe care nu aveam altfel cum să-l „descoperim”.

Senzor IoT temperatura cu transmisie GSM

~ Dragos Iosub ~ Leave a comment

Construieste-ti sezorul tau de temperatura IoT cu stocare de date in CLOUD. In acest proiect folosim senzorul 1 Wire 18B20 de la Dallas/Maxim si shieldul GSM dual SIM  a-gsmII sau shieldul GSM GNSS dual SIM b-gsmgnss  de la itbrainpower.net. Serviciul CLOUD este oferit gratuit de Robofun.

Necesar timp: 30-45 minute – pregatire hardware si aproximativ 30-60 minutes partea de software si setarile contului cloud.

Nivel de dificultate: intermediar.

Materiale necesare hardware IOT

Despre shieldurile GSM folosite
In acest proiect am folosit, pentru exemplificare, shieldul a-gsmII v2.105, dar exact aceleasi setari hardware se aplica pentru b-gsmgnss v2.105 (interfetele si jumperii sunt plasati in aceleasi pozitii). Mai multe informatii:
documentatie a-gsmII
documentatie b-gsmgnss

Detaliere senzor 18DS20
Lipiti rezistorul de 8.2Kb intre terminalele Vdd (pin3) si DQ (pin2) ale 18B20 ca in imaginea de mai jos. Vezi referinta DALLAS/MAXIM 18B20.

Conectare hardware (toate componentele conectate in poza de mai jos)
Pasi de urmat:

  • lipiti headere (pini) ARDUINO la shieldul GSM a-gsmII
  • plug-in (conectati) sieldul a-gsmII in Arduino UNO
  • plasati jumperul a-gsmII “Power selector” in pozitia “Vin” (referinta)
  • inserati the SIM cardul in SIM socketul primar (slotul SIM aflat in proximitatea PCB). SIM-ul trebuie sa aiba dezactivata procedura de verificare a codului PIN (vezi cum se dezactiveaza verificarea PIN, aici).
  • Lipiti rezistorul de 8.2Kb intre terminalele Vdd (pin3) si DQ (pin2) ale 18B20. Lipiti firele la terminalele senzorului 18B20.
  • Conectati firele 18B20 dupa cum urmeaza: 18B20 Vdd (pin3) la Arduino 5V, 18B20 DQ (pin2) la Arduino D8  si 18B20 GND (pin1) la Arduino GND.
  • conecteaza portul USB al Arduino UNO  la PCul tau

Alimentarea senzorului IOT va fi efectuata centralizat, prin intermediul conectorului de alimentare Arduino UNO.

SOFTWARE
a. Downloadeaza itbpGSMclass library [beta]: “a-gsmII series software IoT REST support for ARDUINO” de la a-gsmII download section, sau “b-gsmgnss series software IoT REST support for ARDUINO” de la b-gsmgnss download section. Pentru a efectua download-ul clasei va trebui sa introduci IMEI-ul (se afla marcat pe modem, sau poate fi citit folosind comanda “AT+CGSN”) si adresa ta de email.

b. Expandati archiva si instalati clasa. Pe scurt, copiati folderul “itbpGSMclass” in “Arduino local user folder” [la mine se afla in: “C:\Users\dragos\Documents\Arduino\libraries”], dupa care restartati mediul Arduino. Mai multe detalii despre intalarea manala de librarii Arduino: Arduino library manual installation.

c. Creaza un folder numit “agsmII_temperature_Robofun_cloud_logger”.

d. Salveaza codul din linkul de mai jos sub denumirea de “agsmII_temperature_Robofun_cloud_logger.ino” in folderul creat mai devreme: Temperature GSM IOT main Arduino code

e. Setari variabile in “agsmII_temperature_Robofun_cloud_logger.ino”:
– tempToken [linia 19] – inlocuieste cu tokenul senzorului tau generat in cloud Robofun
– samplingPeriod [line 29]

f. Setari variabile in “itbpGSMclass library”:
– seteaza SERVER_ADDRESS si SERVER_PORT in itbpGPRSIPdefinition.h pentru ROBOFUN CLOUD, ca mai jos
#define SERVER_ADDRESS “iot.robofun.ro”
#define SERVER_PORT “80”
– seteaza APN, USERNAME si PASSWORD, corespunzator SIM-ului tau, in itbpGPRSIPdefinition.h (pentru ORANGE RO, de exemplu, APN este “INTERNET” sau “NET”, USERNAME este “” si PASSWORD este “”)
– alege modemul itbrainpower folosit in itbpGSMdefinition.h, in acest caz:
#define __itbpModem__ agsmII
– nu uita sa salvezi setarile! 😉

g. alte setari utile >> itbpGSMClassDebug, atDebug on / off si MAX_BUFFER_SIZE… in itbpGSMdefinition.h

CLOUD ROBOFUN. CONT NOU, SENZORI si SETARI
CLOUDul Robofun este un serviciu extrem de simplu de utilizat si este disponibil in mod gratuit. Acesta este disponibil la adresa: https://iot.robofun.ro. Nu intru in detalii – creaza un cont nou si defineste un senzor nou. In interfata senzor, fa scroll down pana la paragraful “TOKEN”.

Copiaza acest cod si  foloseste-l pentru tempToken [linia 19 din “agsmII_…._logger.ino”]. Salveaza. Compileaza.

GATA!

Acest tutorial se bazeaza pe articolul “IoT temperature CLOUD logger with GSM and 1wire sensor howto” care a fost publicat original pe site-ul https://itbrainpower.net

 

Ce putem face cu un telefon vechi Android?

~ robofunfan

Chiar dacă îndrăgim telefonul inteligent pe care îl avem în prezent și chiar dacă el nu are nici o problemă de funcționare, totuși, la un moment dat, el va trebui schimbat cu unul nou – apar aplicații ce au nevoie de mai multe resurse de calcul, suntem sclavii modei în permanență schimbare, apar noi standarde de comunicație GSM (3G/4G) – nu contează motivul înlocuirii telefonului dar înlocuirea în sine la o perioadă din ce în ce mai scurtă de timp este o certitudine. În urma acestui proces de îmbunătățire continuă a dispozitivelor de comunicație mobilă rămân disponibile telefoane mobile pe care le uităm printr-un colț al dulapului sau pe care le ducem direct la centrul de reciclare. În ambele cazuri valoarea recuperată este zero. Există mai multe modalități prin care putem pune în valoare mult mai bine aceste dispozitive modificându-le scopul principal de funcționare – nu trebuie să uităm că un telefon mobil inteligent este un sistem de calcul puternic cu mult mai multe resurse hardware decât majoritatea plăcilor de dezvoltare cu care lucrăm (Arduino sau Raspberry Pi). Proiectul de față face referire la telefoanele mobile inteligente ce rulează sistemul de operare Android și dă ca exemplu trei situații în care putem pune în valoare componentele hardware ale telefonului mobil în alte scopuri decât cel pentru care a fost proiectat în ciuda arhitecturii Android total neprietenoase cu modificările la nivel funcțional.

Utilizarea unui telefon mobil Android ca și cameră de supraveghere IP (WiFi sau GSM)

Telefoanele mobile inteligente, chiar și de generație mai veche, dețin camere video performante ce pot servi foarte bine ca și camere de supraveghere. Conectivitatea de rețea (WiFi sau GSM) oferită de arhitectura unui telefon mobil inteligent contribuie excelent la scopul propus în acest prim exemplu. În acest mod transformăm un obiect inutil, un telefon mobil disponibilizat, într-un dispozitiv util și, echivalent, foarte scump. Pentru a face acest lucru este necesar să instalăm un software specializat. Există mai multe astfel de programe de acest gen dar vă recomandăm IP Webcam:

2

https://play.google.com/store/apps/details?id=com.pas.webcam

Aplicația IP Webcam permite transmiterea în rețea a imaginilor preluate de la camera video a  telefonului (oricare dintre camerele telefonului). Accesarea transmisiei on-line se poate face de pe orice client cu un browser web, inclusiv un alt telefon mobil, accesând IP-ul telefonului mobil pe portul 8080. Printre alte facilități ale aplicației putem enumera: înregistrarea video, preluarea unui singur cadru (fotografie), pornirea blitz-ului, filmarea pe timp de noapte, controlul focusului și a zoom-ului și chiar și afișarea valorilor citite de la senzorii telefonului mobil (accelerometru, senzorul de lumina, senzorul de proximitate, senzorul de temperatura și nivel de încărcare a bateriei). Aplicația poate fi configurată să pornească automat la inițializarea telefonului mobil astfel încât funcționalitatea de cameră de supraveghere să nu fie afectată de repornirea accidentală a dispozitivului. Toate aceste funcționalități pot fi accesate prin intermediul conexiunii WiFi dar și printr-o conexiune de date mobilă GSM pentru supravegherea unor spații izolate. Accesul la cameră se poate proteja prin parolă.

3

În cazul în care dorim să accesăm dispozitivul dintr-o altă rețea decât cea din care face parte (supraveghere la distanță prin Internet) se poate înregistra un cont gratuit pe serviciul cloud Ivideon ce permite accesul de oriunde la camerele înregistrate în serviciul cloud. Mai mult decât atât serviciul cloud permite și stocarea înregistrărilor video, detecția mișcării și notificări diverse. Pentru o conexiune WiFi nu este nevoie ca telefonul mobil să aibă cartelă SIM GSM.

4

Cloud Video Surveillance | Ivideon

https://www.ivideon.com/

O alternativă la instalarea unui software specializat de transmisie video este instalarea pe telefonul mobil a unui software de control la distanță ce permite accesul la toate funcționalitățile mobilului inclusiv accesul la camerele video ale acestuia. Accesul la toate funcționalitățile telefonului mobil poate deschide noi oportunități funcționale cum ar fi, de exemplu, transformarea telefonului mobil în dispozitiv de urmărire GPS. Un software foarte cunoscut este TeamViewer.

5

https://www.teamviewer.com/

Pe telefonul ce urmează a fi controlat la distanță se instalează versiunea Host a aplicației TeamViewer:

TeamViewer Host

https://play.google.com/store/apps/details?id=com.teamviewer.host.market

Controlul la distanță se poate realiza dintr-o interfață web sau instalând versiunea Viewer a aplicației (disponibilă pe Windows dar și pe telefonul mobil). Controlul la distanță a dispozitivului Android necesită înregistrare dar utilizarea este gratuită pentru scop personal. Aplicația Host pornește în mod automat o dată cu sistemul de operare Android și permite atât controlul complet al interfeței utilizator dar și supravegherea la distanță a parametriilor de funcționare.

6

Utilizarea unui telefon mobil Android ca și modem GSM / placă de rețea WiFi

Este foarte bine cunoscută posibilitatea telefoanelor mobile de a se transforma în hot-spoturi WiFi mobile pentru a partaja conexiunea la Internet cu alte dispozitive (laptop-uri sau alte telefoane mobile) – facilitatea de tethering:

https://en.wikipedia.org/wiki/Tethering

Aceiași facilitate poate fi utilizată pentru diverse plăci de dezvoltare (Raspberry Pi sau Arduino Yun) pentru a oferi acestora conectivitate Internet prin intermediul rețelei GSM sau prin intermediul unei rețele WiFi (este cazul plăcilor Raspberry Pi mai vechi ce nu au interfață WiFi integrată). În acest fel se utilizează un dispozitiv disponibil (un telefon mobil vechi) în locul unor shield-uri sau dispozitive scumpe (shield GSM, modem GSM). Este de preferat ca tethering-ul să se facă prin intermediul conexiunii USB deoarece asigură o viteză mare de transfer, nu ocupă intefața WiFi sau bluetooth a plăcii de dezvoltare și asigură și alimentarea telefonului mobil.

7

Configurarea plăcii de dezvoltare este identică pentru o conexiune de rețea GSM sau una WiFi. Pentru o placă Raspberry Pi, după conectarea fizică la portul USB al plăcii de dezvoltare a telefonului mobil se poate verifica recunoașterea hardware a acestuia prin instrucțiunea dmesg (în exemplificare s-a utilizat un telefon mobil Orange Zilo, Android 4.2.2, produs în 2014 și o placă de dezvoltare Raspberry Pi rulând Raspbian GNU/Linux 8 (jessie), kernel 4.4.43-v7+)  :

8

Instalarea lui ca dispozitiv USB cu ajutorul comenzii lsusb:

9

Și configurația de rețea asociată cu ajutorul comenzii ifconfig:

10

Configurarea dispozitivului se realizează automat în cazul configurației dată ca exemplu. Pentru detalii legate de configurația manuală se pot consulta proiectele următoare:

How to use an Android tablet as a Raspberry Pi console terminal and internet router

http://elinux.org/How_to_use_an_Android_tablet_as_a_Raspberry_Pi_console_terminal_and_internet_router

Raspberry Pi USB Tethering (using an Android phone)

https://www.youtube.com/watch?v=x_yhJ_QBfaU

Android USB Tethering to Connect a Raspberry Pi to the Internet

http://mobilesociety.typepad.com/mobile_life/2015/03/android-usb-tethering-to-connect-a-raspberry-pi-to-the-internet.html

Sau pentru utilizarea unei plăci Arduino Yun:

Configure Arduino Yun for Android Tethering

https://www.youtube.com/watch?v=wqvwG2xD-_g

Connect Arduino Yun to 3g 4g Mobile Networks

http://selfbuilt.net/wiki/doku.php?id=arduino_yun_mobile_networks

Use 3g/UMTS USB Dongle for WAN connection

https://wiki.openwrt.org/doc/recipes/3gdongle

Utilizarea unui telefon mobil Android ca și ecran tactil pentru o placă Arduino

Cu toții ne-am lovit de problema realizării unei interfețe utilizator compacte și multifuncționale pentru sistemele dezvoltate cu ajutorul plăcilor Arduino – ecrane alfanumerice sărăcăcioase, butoane ce trebuie integrate solid în carcasa sistemului sau ecrane tactile color scumpe și care consumă imediat memoria internă a plăcii de dezvoltare. Acesta este motivul pentru ce de a treia propunere de utilizare a unui telefon mobil Android vechi. Putem reutiliza telefonul mobil și îl putem transforma într-un ecran tactil color pentru un sistem Arduino fără a cheltui suplimentar și fără a epuiza memoria internă a plăcii de dezvoltare. Mai mult decât atât, dacă se combină interfațarea cu accesul la distanță – prezentat în prima parte a proiectului – vom obține un sistem cu o interfață grafică color dar și controlabil de oriunde din Internet. Conexiunea între telefonul mobil și placa de dezvoltare se realizează prin USB și există două posibilități:

Utilizând modul accesoriu bazat pe extensia Android ADK – este necesară utilizarea unei plăci Arduino Mega ADK:

11

https://www.robofun.ro/arduino/arduino_mega_adk

sau a unui shield USB Host împreună cu o placă Arduino Uno sau Arduino Mega:

12

https://www.robofun.ro/shields/usb_host_shield

A se vedea și:

Arduino ADK – Running Examples in Accessory Mode

http://labs.arduino.cc/ADK/AccessoryMode

Pentru implementare este necesară dezvoltarea aplicației Arduino dar și realizarea unei aplicații Android care să definească interfața utilizator. Există mai multe proiecte ce pot fi utilizate ca punct de plecare în implementarea acestei variante:

Arduino ADK LED Lighting

http://www.instructables.com/id/Arduino-ADK-LED-Lighting/

mover-bot – Android-based Mobile Robotics Platform

https://code.google.com/archive/p/mover-bot/

AndroidADKLED

https://sites.google.com/site/arduinosite/exercise/androidadkled/

Handbag™ for Android

http://handbagdevices.com/

Din păcate această variantă necesită un telefon mobil Android ce include în distribuția sistemului de operare extensia ADK, a se vedea și:

Android ADK supported devices

http://stackoverflow.com/questions/10186760/android-adk-supported-devices

Utilizând modul bridge (ADB: Android Development Bridge Mode) ce permite conectarea directă între telefonul mobil și o placă de dezvoltare prin intermediul unei conexiuni USB (utilizând un USB Host shield sau nu). A se vedea și:

Mega ADK – Running Examples over the ADB

http://labs.arduino.cc/ADK/ADB

Această variantă necesită ca telefonul mobil să suporte o conexiune USB OTG de tip Host și este nevoie de un adaptor de conectare USB OTG între telefonul mobil și cablul USB clasic al plăcii de dezvoltare. Dificultatea acestei variante vine din implementarea programului Android și din necesitatea ca dispozitivul Android să suporte USB OTG Host. Câteva exemple de proiecte bazate pe modul bridge:

USB_BRIDGE_ANDROID_OTG App Inventor 2

https://github.com/S2I71/usb_otg_bridge_app_inventor/

ProcessingAdb

https://github.com/agoransson/processingadb

Control an Arduino from Android device

http://solderer.tv/control-an-arduino-from-your-android-device/

Android + Arduino + USB Host + Simple Digital Output

http://mitchtech.net/android-arduino-usb-host-simple-digital-output/

În cazul în care cele două variante de implementare prezentate mai sus vi se par prea complicate există și posibilitatea de conectare a plăcii Arduino la telefonul Android prin intermediul unei conexiuni Bluetooth. Câteva exemple:

How to control arduino board using an android phone and a bluetooth module

http://www.instructables.com/id/How-control-arduino-board-using-an-android-phone-a/

Connect Arduino Uno to Android via Bluetooth

http://www.instructables.com/id/Connect-Arduino-Uno-to-Android-via-Bluetooth/

Control an Arduino with Bluetooth

http://www.allaboutcircuits.com/projects/control-an-arduino-using-your-phone/

Arduino Bluetooth Interfacing – Simplest tutorial on Bluetooth Basics

https://diyhacking.com/arduino-bluetooth-basics/

gsm & 3G shield breadboard tutorial

~ robofunblog ~ Leave a comment

Pin to pin compatible, compact and light weight modules and having embedded USB ports, c-uGSM and d-u3G shields (micro) are itbrainpower.net latest GSM / 3G-UMTS shields compatible with Arduino, Raspeberry PI, Raspberry PI2 or with any other 2.8-5V micro-controller board. gSPS adapter it is a “plug and run” SWITCHING POWER SUPPLY companion for c-uGSM and d-u3G shields.
Next, I will show to you how to speed up your GSM / 3G projects prototyping.

What you will need

c-uGSM, d-u3G shields and gSPS hardware references

All examples bellow are demonstrated based on c-uGSM and gSPS 4V [DDRV] (used for direct 3G-GSM shield powering in “NO Lithium Polymer” powering schema).
NO breadboard differences for gSPS 5V [LiPOL] usage (used in “WITH Lithium Polymer” powering), but you will need to connect one Lithium Polymer battery to the CSM or 3G shield.
d-u3G differences – will be revealed later.

3G/GSM shields reference can be seen here. gSPS switching power supply reference may be found here.

GSM 3G shield breadboard prototyping

Solder the strait row headers to the boards.  Solder the barrel connector to the gSPS power supply, if needed.

GSM-3G-shield-breadboard-mount-what-u-need

Hint: 2×10 pin headers can be used for all examples provided and for 99.99% of your projects. In this case, in picture up here, start from right for c-uGSM / left for g-SPS (RX)  to the left for c-uGSM / right for g-SPS and stop at the 10’th pin (STS).

 

Insert the power supply and the GSM shield in the breadboard as bellow pictures. SIM must be installed to the GSM shield, first. 😉


GSM-3G-shield-breadboard-mount-2

GSM-3G-shield-breadboard-mount-1

GSM-3G-shield-breadboard-mount-3

Between boards, a gap of minimum 5 rows it is required. Insulation separator (foam, cardboard,..) must be inserted between boards in order to prevent the SHORT CIRCUITS!

WARNING:
BOARDS MAY BEND WHEN INSERTED AND CAN CAUSE A SHORT CIRCUITS!!! TAKE ALL NECESSARY STEPS TO PREVENT THIS HAPPEN! YOU ARE THE ONLY RESPONSIBLE FOR HARDWARE HANDLING, USAGE AND WIRING!!!

3G shield (d-u3G shield) difference: at insertion moment, ALIGN both sides (TX 2 TX and SLP 2 SLP).

READY! Now you may continue to wire your project connecting other boards, starting from the breadboard contacts.

Credits

published by Dragos Iosub & itbrainpower.net team on http://itbrainpower.net/ projects and how to section

PiPAD

~ robofunblog ~ Leave a comment

PiPAD este o tableta ce are la baza o placa Raspberry PI. Carcasa este realizata din lemn si fibra de carbon iar ca monitor s-a folosit un ecran de 10″ cu ecran tactil. Datorita acumulatorului de mare capacitate tableta poate rula timp de 6 ore timp in care poti viziona filme, poti asculta muzica sau te poti juca diverse jocuri.

 

 

Afla mai multe detalii